Acest site este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Autorităţile locale încorporează indicatorii de bunăstare formulaţi de cetăţeni în politicile publice

Municipiul Salaspils (Letonia) îşi prezintă rezultatele într-un interviu pentru CRIES

-          Cum aţi lucrat cu cetăţenii pentru a formula indicatorii de bunăstare care să fie relevanţi pentru  comunitate?

-          În anul 2009 a fost lansat Programul URBACT II “Împreună pentru teritoriile de co-responsabilitate”,  finanţat prin Fondul european de dezvoltare. Aceasta a fost primă  experienţă în Salaspils de a implica societatea şi populaţia în a aplica principiul de co-responsabilitate în gestionarea municipiului. Primul pas pentru a stabili relaţia cu locuitorii a fost de a crea Grupul Local de Sprijin (GLS).  Acest grup  este principala forţă  în derularea  Proiectului,  de la începutul anului 2010. GLS a fost creat de către reprezentanţii / liderii de grupuri locale omogene, reprezentând ONG-uri,  respectiv grupuri de interese din domeniul social. Primăria Municipiului Salaspils a început să mobilizeze potenţiali participanţi la procesul de consultare prin diferite canale de comunicare: anunţuri în aviziere, afişe în instituţii publice (precum  casa de cultură, consiliul municipal, şcoli, etc.), de asemenea, anunţuri în ziarele locale în ambele limbi – letonă şi rusă, anunţuri şi invitaţii prin e-mail, poştă şi telefon. în Salaspils activează  numeroase ONG-uri şi le-am lansat  invitaţii tuturor. Pentru reprezentare în GLS  au fost atraşi liderii de grupuri omogene, dar  şi alte persoane. GLS reprezintă toate segmentele societăţii din Salaspils: elevi, pensionari, antreprenori, oameni de ştiinţă, părinţii, dansatori, deputaţi, persoane cu handicap, asistenţi sociali, sportivi, inclusiv câteva grupuri ale minorităţilor – vorbitori de rusă  etc.  GLS se întâlneşte în mod regulat (cel puţin o dată la 2-3 luni) şi coordonează toate activităţile privind cooperarea dintre municipalitate şi societate în general. Primarul primeşte  în mod regulat rapoarte cu privire la evenimentele organizate de GLS în municipiu.
Au existat mai multe întâlniri cu GLS pentru a discuta despre co-responsabilitate, despre  abordarea co-responsabilă a politicii locale, despre scopul proiectului. Concret, vorbim despre întâlniri deliberative  cu 25 de diferite grupuri omogene, care şi-au început activitatea în proiectul URBACT. În fiecare grup omogen au fost 7-12 participanţi. Coeficientul de implicare în activităţile proiectului URBACT a fost în jurul valorii de 70% (ceea ce înseamnă că, dacă în cursul primei reuniuni organizate de GLS au participat 10 persoane, la treia reuniune s-au prezentat 7 persoane).
Colectarea de date şi analiza acestora  au fost efectuate de către experţi de la Universitatea din Letonia, care a asigurat asistenţă tehnică, metodologică şi ştiinţifică. Experţii au fost doctoranzi, profesori şi cercetători de la Facultatea de Economie şi Management. La fiecare întâlnire cu un grup omogen, doi experţi de la Universitatea din Letonia au gestiona procesul folosind aşa-numita metodă „Gândit-scris”  (întrebare à răspunsuri scrise à lectură răspunsuri à evaluarea răspunsurilor). Ulterior , toate răspunsurile au fost introduse şi prelucrate cu softul  Espoir,  dezvoltat de către Consiliul Europei cu scopul de a prelucra indicatorii de bunăstare.

-          Dintre dimensiunile  social, economic, de mediu, democratice, cultură, care s-a dovedit a fi cea mai bogată în răspunsurilor şi în ce măsură un astfel de indicator a influenţat modul elaborarea planului  de acţiune pentru Salaspils?

-          Pe parcursul celor trei întâlniri organizate cu cetăţenii (atunci când grupurile au avut de răspuns la patru întrebări privind percepţiile asupra bunăstării) au fost colectate 2867 răspunsuri (în jurul valorii de 10 – 12 răspunsuri de la fiecare persoană). Rezultatele sunt prezentate sintetic  în graficul  de mai jos.

Figura 1. Sinteza indicatorilor pentru Salaspils (toate grupurile) în 2011, %

Sursa: Rezultate pentru Salaspils – 25 grupuri omogene în urma celor trei întâlniri, în perioada septembrie 2010 -  mai 2011 (2867 răspunsuri)

După cum se vede, 43.64% dintre răspunsuri aparţin familiei A – Access la mijloace de viaţă. Cele mai frecvente răspunsuri au vizat:

  • Educaţie/training (249 răspunsuri),
  • Sănătate (234),
  • Angajare în muncă/ activităţi economice (216) şi

Timp liber/ cultură/ sport (177).

Al doilea grup de răspunsuri ca “popularitate” în Salaspils aparţin  familiei B – Condiţii de viaţă, cu 15.73%. Cel mai des menţionaţi indicatori au fost:

  • Infrastructuri de bază (178 răspunsuri),
  • Echilibru ecologic (67),
  • Instituţii pentru asigurarea securităţii fizice  (60).

Al treilea grup de indicatori, în ierarhia formulată de cetăţeni, este din familia H – Atitudini şi iniţiative  (11.25%). Cel mai des menţionaţi indicatori au fost:

  • Activităţi şi iniţiative private (122 răspunsuri),
  • Implicare în viaţa civică (62),
  • Responsabilitate (46).

Cel mai important moment după formularea indicatorilor de bunăstare a fost  cel de alegere a posibilelor acţiuni care ar putea îmbunătăţi situaţia existentă în diferite zone din municipiul nostru.

-          Dezbaterea europeană privind necesitatea de implicare a cetăţenilor în determinarea indicatorilor de bunăstare aduce ca un argument puternic în favoarea unei astfel de idei faptul că se creează o bază pentru îmbunătăţirea angajării comunităţii în activitatea de planificare şi de elaborare a politicilor publice. Puteţi da câteva exemple care ar susţine o astfel de ipoteză?

-          Noi credem că în contextul crizei economice soluţii care sunt necesare nu se pot baza numai pe resursele economice, ci ar trebui să ia în considerare, de asemenea, cetăţenii înşişi ,care să propună soluţii inovatoare, bazate pe nevoile locale. Aplicaţia practică din municipiul Salaspils, care a fost realizată în cadrul proiectului, a demonstrat că de o mare importanţă pentru luarea deciziilor la nivel de municipalitate sunt discuţiile în grupuri omogene pentru înţelegerea problemelor importante care vizează toţi locuitorii din municipiu. Discuţiile din grupurile omogene au fost de ajutor pentru pregătirea planurilor comune de dezvoltare a municipiului şi pentru implicarea societăţii în implementarea acestor planuri. De asemenea, procesul de consultare a demonstrat nevoia ca fiecare să se gândească şi la alte interese  sau  grupuri sociale din municipiu.  Este evident că nu putem evalua bunăstarea în societate, fără a-i întreba pe oameni care sunt opiniile lor cu privire la bunăstare. În întreaga lume aplicarea de chestionare  este una dintre metodele cele mai utilizate pe scară largă în ştiinţele sociale şi economice; de asemenea, se fac estimări cu privire la societate, nivel de trai, activitatea instituţiilor, puterea de cumpărare etc.

În ciuda faptului că proiect “ÎMPREUNĂ” (TOGETHER) se încheie în decembrie 2012, am declarat că vom folosi acest model de luare a deciziilor şi de rezolvare a problemelor şi în viitor, deoarece s-a constatat că această metodologie funcţionează foarte bine şi prezintă dovezi reale că implicarea societăţii a atins cote semnificative.

Vom presupune că principalul partener în luarea deciziilor – Grupul Local de Sprijin – va veni în mod regulat  (o dată pe lună / două luni) pentru a discuta despre problemele de actualitate din municipiul Salaspils. În timpul reuniunilor, politicienii şi alte categorii de personal responsabil vor prezenta rapoarte privind activităţile curente din municipiu, vor asculta opiniile cetăţenilor şi vor fi disponibili să răspundă la întrebările cetăţenilor. Scopul Consiliului Municipiului Salaspils este de a se asigura că toţi cetăţenii din Salaspils se simţi liberi să-şi exprime punctul de vedere cu privire la problemele de actualitate din municipiu şi, mai important, că participă la luarea de măsuri pentru a rezolva situaţia sesizată. Acest lucru, de asemenea, se referă la obiectivul principal al proiectului “Împreună pentru teritoriile de co-responsabilitate”.

Într-un viitor apropiat, reprezentanţi ai Consiliului Salaspils împreună cu experţi de la Consiliul Europei vor organiza traininguri pentru alte municipalităţi,  pentru a împărtăşi experienţa şi bunele practici în utilizarea metodologiei SPIRAL. Deoarece Salaspils a fost pionier în Letonia, prin proiectul care a folosit această metodologie, este de aşteptat tot municipiul nostru să fie cel care promoveze utilizarea SPIRAL în toată ţara. De asemenea, ne propunem ca după 5 ani să repetăm cercetarea folosind metodologia SPIRAL pentru a vedea în ce domeniu/ domenii au fost realizate modificări, dacă şi cum a crescut nivelul de bunăstare al municipiului.

- Ce idei noi sau soluţii  au rezultat din procesul de construire a indicatorilor de bunăstare, care anterior să nu fi fost prezente în politicile publice locale? Aţi putea detalia câteva?

- Am încercat să încurajăm pe toate căile ideile cetăţenilor cu privire activităţile care trebuie să fie întreprinse. De aceea, am rezumat toate propunerile în 3 grupe:

1. Acţiuni care ar putea fi realizate în contextul proiectului URBACT II;

2. Acţiuni care ar putea fi incluse în Programul de Dezvoltare 2012 – 2018 pentru municipiul Salaspils;
3. Acţiuni care ar putea fi uşor puse în aplicare (în afara proiectului URBACT II).
Am fost plăcut surprins de faptul că cetăţenii au avut o mulţime de idei despre cum să îmbunătăţească bunăstarea şi o mulţime dintre propuneri au fost destul de concrete şi de creative. După toate dezbaterile, au fost formulate 7 acţiuni-pilot diferite, posibile în cazul în care locuitorii şi Consiliul Local din Salaspils ar lucra împreună pentru binele tuturor. Aceste acţiuni au fost împărţite în 2 grupe:

1. Întărirea legăturilor informative în Salaspils

1.1. Înfiinţarea unui centru de coordonare pentru ONG-uri;

1.2. Crearea unui forum de discuţii sau pe blog pentru toate ONG-urile în Salaspils;

1.3. Organizarea de distribuţie mai largă a ziarului local;

1.4. Societatea informaţională pentru dezvoltarea ştiinţei în Salapils;

2. Activităţi de implicare a publicului

2.1. Organizarea Festivalului oraşului Salaspils;

2.2. Organizarea Zilei Familiei;

2.3. Organizarea unor manifestări specifice cu prilejul Zilei internaţionale a persoanelor cu handicap.
Pentru fiecare acţiune pilot Grupul Local de Sprijin URBACT a creat câte un grup de lucru. În fiecare grup de lucru de acest gen au fost incluşi reprezentanţi ai diferitelor ONG-uri şi ai Consiliului din Municipiu, dintre persoanele care sunt de obicei responsabile pentru acţiuni de interes local. Dar de la început s-a stabilit ca liderul grupului de lucru să reprezinte ONG-uri sau alte grupuri de interese (nu angajaţii municipalităţii). În acest fel, autoritatea locală a demonstrat într-un mod foarte clar că avizul dat de locuitori este foarte important şi că municipalitatea este deschisă să audă vocea comunităţii şi să o ia în considerare. Grupul de lucru este are şedinţe cel puţin o dată la două săptămâni pentru a discuta despre progresele înregistrate. La începutul fiecărui proiect coordonatorul a trebuit să comunice individual cu fiecare membru al grupului de lucru pentru a promova întâlniri şi discuţii. După câtva timp, membrii grupului au fost motivaţi suficient pentru a organiza reuniuni propuse de către ei înşişi, chiar mai des decât a fost planificat iniţial. Unele grupuri au fost mai active decât altele – depinde de activitate, pe liderul grupului de lucru şi de alţi factori.

De la lansarea acţiunilor-pilot în iunie, 2011 până în prezent cel mai activ grup de lucru este cel privind societatea informaţională pentru dezvoltarea ştiinţei în Salaspils. Este destul de surprinzător faptul că la început grupul a fost format pentru a informa societatea despre problemele de mediu, dar participanţii au dat seama că societatea din Salaspils, în general, nu ştie nimic despre cele 5 unităţi de cercetare diferite care se află în Salaspils. De aceea, este important ca societatea să fie informată despre activităţile lor şi doar apoi să coopereze pentru a aborda probleme de mediu diferite. Acum, grupul de lucru s-a extins. Există chiar mai multe sub-grupuri, care se ocupă de activităţi concrete. Ca urmare a acestor activităţi, vom avea Săptămâna Ştiinţei în Salaspils (într-un viitor ar putea fi chiar luni dedicate ştiinţei). Această acţiune este pe deplin susţinută de către Consiliul Local al Municipiului Salaspils, pentru că în Programul de dezvoltare a Municipiului Salaspils pentru 2012-2018 conceptul “Salaspils – Science City” a fost fixat ca o prioritate pe termen mediu şi lung. În plus, acest grup de lucru a fost, de asemenea, implicat în pregătirea cererii pentru un nou proiect pentru cercetări suplimentare şi soluţii practice în posibilităţile de cooperare între ştiinţă, educaţie şi antreprenoriat în municipiul Salaspils.

Noi credem că acesta este un bun exemplu de punere în aplicare a rezultatelor obţinute prin utilizarea metodologiei de construire a indicatorilor de bunăstare pornind de la cetăţeni.

-          Credeţi că procesul de lucru pe şi cu indicatori de bunăstare a stabilit sinergii mai puternice între actorii locali? Care ar fi  dovada unui asemenea proces?

-          Noi credem că numărul de locuitori care au încredere în municipalitate a crescut. La început au existat opinii din partea participanţilor din Grupul Local de Sprijin că aleşii locali fac doar promisiuni, dar nu le îndeplinesc, astfel încât “nu există nici un efort pentru a încerca să schimbe ceva”. Asta au crezut oamenii, dar în timpul punerii în aplicare a proiectului URBACT II tot mai mult şi mai mult cetăţenii au constatat că este posibil ca lucrurile să se schimbe, prin eforturi comune. Este foarte important că oamenii au devenit mai uniţi, în grupuri cu interese comune şi cu scopuri comune. Participanţii lucrează şi dezvoltă diferite idei împreună cu municipalitatea. De asemenea, oamenii au înţeles că multe lucruri ar putea fi schimbate de către ei înşişi, fără implicarea autorităţii locale. Există câteva proiecte deja începute de grupuri omogene, de exemplu, un forum pe internet dedicat grupurilor de interese locale şi locuitorilor din teritoriile rurale de lângă Salaspils. Întâlnirile din grupurile omogene au arătat că există nevoi speciale pentru fiecare grup şi că aceste nevoi ar trebui să fie respectate; grupurile au discutat probleme împreună, astfel că fiecare grup social a putut fi informat despre situaţia din alte grupuri. Asta a ajutat pe toată lumea să abordeze problemele de pe agenda publică  în funcţie de priorităţi, în mod transparent. În timpul reuniunilor grupurilor omogene au fost dezvoltate orientările principale pentru Programul de Dezvoltare 2012 – 2018 al municipiului Salaspils. În acest fel municipalitatea se asigură că cea mai mare parte din nevoile cetăţenilor vor fi luate în considerare şi că autoritatea locală va dezvolta acele sectoare de care oamenii sunt cu adevărat interesaţi, şi nu numai acele sectoare care sunt în mod tradiţional dezvoltate în municipii. Este important ca la începutul activităţii comune să fie introduse obiective mici, care pot fi atinse de oameni în termen scurt. Astfel se creează satisfacţia populaţiei şi este trezită mândria cu privire la oraş. Dacă obiectivele stabilite la început  sunt prea mari şi nu au putut fi atinse, avem de gestionat sentimente negative şi, mai grav, dăm impresia că vorbim despre lucruri rupte de realitate.

Ansis Grantins

Şeful Departamentului de Dezvoltare

Consiliul Local Salaspils, Letonia

+37126469212

ansis.grantins@salapils.lv

Inga Jekabsone

Manager de proiect, Departamentul de Dezvoltare

Council of Salaspils

+37128638471

       inga.jekabsone@salaspils.lv

Notă:  Salaspils este un oraş (21.000 locuitori), la 15 km sud-est de Capitala Letoniei, Liga. Este cunoscut pentru monumentul dedicat victimelor nazismului (în Salaspils a fost un lagăr de concentrare masiv, în timpul celui de-al doilea război mondial), dar în perioada contemporană este cunoscut  pentru institutul de cercetări în domeniul fizicii nucleare.

Traducere şi adaptare – Mariana Cernicova