Acest site este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Coresponsabilitatea socială și problematica romilor

Institutul Intercultural Timișoara a fost printre primele organizații din România care au inițiat acțiuni adresate romilor sau vizând relațiile dintre aceștia și restul societății. Pe baza acestei îndelungate experiențe, considerăm că noțiunea de coresponsabilitate socială poate oferi o abordare inovativă și în acest domeniu, contribuind și la depășirea unor prejudecăți privind politicile publice și acțiunile societății civile.

Din 1998-1999 se vorbește în România despre nevoia unor politici publice privind ”îmbunătățirea situației romilor”, iar din 2003 s-a adăugat un discurs bazat pe noțiunea de ”incluziune”, asociat Deceniului pentru Incluziunea Romilor (2005-2015), lansat de Fundația Soros și Banca Mondială și asumat de mai multe state din Europa Centrală și de Sud-Est. Ambele formulări evită utilizarea termenului de ”integrare”, ce are, după unele opinii, unele conotații negative, legate, în general, de utilizarea sa cu sensul de ”asimilare” și, în contextul particular al României, de politica asimilaționistă a regimului comunist etichetată de asemenea ca ”integrare”. Cu toate acestea, integrarea, evident, clar separată de asimilare, prezintă avantajul luării în considerare a dimensiunii etnoculturale și depășește focalizarea exclusivă pe dimensiunea socială, sugerată de incluziune. Am precizat sensurile și provocările unei abordări bazate pe integrare în mai multe publicații ale Institutului Intercultural Timișoara (www.intercultural.ro) susținând de asemenea pertinența sa nu doar pentru problematica romilor și a minorităților naționale, ci și pentru cazul imigranților (www.migrant.ro).

Noțiunea de coresponsabilitate socială este compatibilă cu promovarea integrării și ajută la depășirea unor importante prejudecăți și clișee pe care le regăsim frecvent în discursurile privitoare la romi. Este vorba, pe de o parte, despre formulările de genul: ”au drepturi egale cu toți ceilalți, e responsabilitatea lor să profite de ele”, sau ”de ce romii bogați nu îi ajută pe cei săraci?”. Acestea sunt formulări ce plasează responsabilitatea exclusiv asupra romilor. Există, pe de altă parte, opinii care susțin că responsabilitatea principală revine societății majoritare, atât prin adoptarea de politici publice adaptate și eficace, cât și prin acțiuni susținute ale societății civile. Aceasta a doua categorie de opțiuni presupune însă și o strânsă colaborare cu organizații ale romilor, o consultare și o participare directă și permanentă a romilor la toate demersurile care îi vizează.

Din această perspectivă, coresponsabilitatea socială, așa cum este ea promovată de Consiliul Europei în ultimii ani, este o noțiune foarte potrivită pentru a descrie un proces mai echilibrat care să genereze integrare din punct de vedere etnocultural, incluziune socială, dar și participare civică și asumarea de către instituțiile publice a responsabilităților ce le revin, în strânsă colaborare cu cetățenii.

Includerea sistematică a unor grupuri de cetățeni romi între grupurile omogene consultate în toate cele 8 orașe implicare în proiectul Rolul dialogului social în dezvoltarea incluziunii sociale active, dar și includerea unor reprezentanți ai romilor în Grupurile Locale de Acțiune ce coordonează activitățile la nivelul fiecărui oraș, reprezintă o excelentă ilustrare a pertinenței promovării coresponsabilității sociale pentru această problematică deosebit de complexă pe care societatea noastră trebuie să și-o asume.

Putem considera astfel că noțiunea de coresponsabilitate socială este pertinentă nu doar pentru definirea și aplicarea metodologiei SPIRAL, propusă de Consiliul Europei pentru promovarea progresului societal, ci și pentru abordarea unor aspecte mai specifice ale societății, așa cum este și problematica romilor.

Călin Rus, director al Institutului Intercultural Timișoara