Acest site este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Dezvoltarea teritoriilor de coresponsabilitate prin implicarea comunităților locale în procesul de analiză și planificare locală

În perioada 26 martie-3 aprilie 2012 au fost organizate la nivel național întâlniri de lucru ale Grupurilor Locale de Acțiune din cele 8 orașe de implementare pentru prezentarea/analiza rezultatelor procesului de construire a indicatorilor de bunăstare : Arad, Brasov, Bucuresti, Cluj-Napoca, Iasi, Oradea, Sibiu, Timișoara. Premiza majoră a acțiunii a fost aceea de a pune bazele Planului Local de Acțiune pornind de la principalele dimensiuni ale coeziunii sociale așa cum au fost exprimate ele de cetățeni.

Planul de Acțiune reprezintă un demers pilot de coagulare a unor eforturi și angajamente asumate de către membrii comunității, implicați în Grupul Local de Acțiune, care doresc să răspundă într-o manieră co-responsabilă unor deziderate legate de o viață mai bună în orașul în care locuiesc. Nu reprezintă un Plan de Acțiune al unei instituții publice, care va avea responsabilitatea de implementare, ci un angajament al mai multor actori de a lucra împreună, printre care se numără bineînțeles și instituțiile publice. Împreună cu toți partenerii implicați vom avea responsabilitatea de a identifica și resursele necesare implementării acțiunilor care vor fi selectate, în prezent explorând mai multe oportunități. De asemenea, există posibilitatea ca rezultatele obțiunute în consultarea cu cetățenii să fie folosite de către actori locali, institituții publice și organizații neguvernamentale în elaborarea propriilor strategii de dezvoltare. (Mihaela Vețan, manager proiect)

Metodologic prezentarea principalelor rezultate ale procesului de consultare a cetățeniilor a pornit de la ipoteza că cele 8 familii de indicatori sunt interdependente iar interpretarea rezultatelor, defalcată, trebuie să vizeze mai multe perspective de analiză astfel încât să nu rămână în afara demersului de configurare a direcțiilor de dezvoltare a Planului Local de Acțiune indicatorii care nu au avut o pondere cantitativă semnificativă.

Analiza reprezentativității indicatorilor de bunăstare la nivelul celor 8 orașe, în care este implementat proiectul, a fost conturată pornind de la:
 informații referitoare la cele mai importante preocupări ale cetățenilor în termeni de bunăstare. Aici au fost luati in considerare indicatorii care au avut numărul cel mai mare de criterii exprimate (ex. putere de cumpărare/acces la finanțe; locuri de muncă; viață de familie/relații familiale;politețe, respect și toleranță; echilibru fizic și sănătate; dinamică și voință colectivă, activități și inițiative private); în tabelul de mai jos(clasament indicatori) se poate observa că înlăturând scorurile pe care fiecare indicator din top le are, preocupările respodenților sunt coagulate în jurul acelorași indicatori.

 

 informații referitoare la dimensiunile bunăstării care sunt cel mai puțin relevante pentru cetațeni. Aici au fost luați în considerare indicatorii cu cele mai puține criterii exprimate (ex.condiții de producție; mobilitate; mediu de viață/peisaj; ofertanți servicii și structuri de comerț; mixitate socială/separare). La fel, precum în cazul de mai sus, analiza a vizat mai mult domeniile de interes decât ponderea cantitativă -diferențele dintre procentele per oraș nu sunt în mod neapărat relevante.

În calcul au fost luate și informațiile referitoare la acei indicatori de bunăstare pentru care nu există criterii exprimate de cetățeni (ex. echilibru demografic; progres tehnic și științific îmbrăcăminte; meteo/fenomene naturale).

Totodată, interpretarea rezultatelor obținute în procesul de elaborare a indicatorilor de bunăstare a avut în vedere și informațiile referitoare la dimensiunile bunăstării exprimate în termenii categorizării criteriilor pe cele cinci paliere: excludere/acces, obținere calitate și sustenabilitate, opoziție. În felul acesta analiza a fost aprofundată prin:
 repartizarea criteriilor exprimate de cetățeni în procesul de consultare în indicatori și categorii (pornind de la numărul de criterii exprimate pentru fiecare indicator au fost evidențiate și ponderea categoriilor);
 repartizarea criteriilor în grupuri și categorii (pornind de la apartenența grupului consultat a fost evidențiat tipul de categorie preponderent pentru care acesta optează);
 repartizarea indicatoriilor în familii și grupuri corelată cu categorizarea criteriilor (corelația dintre cele 8 familii de indicatori si grupuri a avut în vedere numarul criteriilor exprimate cantitativ pentru una dintre ele).

Membrii Grupurilor Locale de Acțiune din cele 8 orașe au identificat în urma analizei rezultatelor obținute în procesul de elaborare a indicatorilor de bunăstare câteva domenii preponderente care pot structura Planul Local de Acțiune la nivelul fiecărei comunități: ex. creșterea puterii de cumpărare( din familia de indicatori Acces la mijloace de viață) prin elaborarea și concertarea unui set de acțiuni care să vizeze accesul la locuri de muncă, accesul la servicii și prestații sociale, facilitarea accesului la servicii financiare; politețe, respect și toleranță(din familia de indicatori Echilibru Societal) prin gândirea unor acțiuni care să reducă comportamentele negative amintite de către cetățeni; echilibru fizic și sănătate(din familia de indiactori Echilibru personal), inclusiv educația pentru un mod de viață sănătos; dinamică, voință colectivă (din familia de indicatori Atitudini și inițiative) prin susținerea unor acțiuni care să stimuleze coagularea unor actorilor comunitari și a cetățenilor în vederea dezvoltării unor proiecte care să vizeze în mod direct comunitatea; democrație și transparență organizațională(din familia de indicatori Relații cu și între organizații) prin acțiuni de promovare a colaborării dintre cetățeni și organizații, dar și cea dintre organizații și instituții; mediu de viață/ peisaj(din familia de indicatori Mediu de viață) prin promovarea unor acțiuni/campanii care să ofere soluții practice de protejarea mediului și a spațiului încojurător.

În egală măsura au fost identificate si domenii cu un important rol transversal cum ar fi educația și implicarea civică a cetățenilor.

Pornind de la domeniile identificate în urma întâlniriilor s-au pus bazele primelor grupuri tematice ale Grupurilor Locale de Acțiune.
 Grupurile de lucru tematice sunt stabilite în funcție de direcțiile principale ale Planului Local de Acțiune – fiecare grup se va concentra asupra unei teme/ direcții/ acțiuni.
 Grupurile de lucru tematice vor fi constituite din experți, reprezentanți ai unor instituții publice, cetățeni interesați de dezvoltarea unei direcții de acțiune.
 Grupurile de lucru tematice se vor implica în: identificarea politicilor și proiectelor specifice care vor fi co-evaluate pe baza criteriilor exprimate de către cetățeni; co-evaluarea politicilor și proiectelor/acțiunilor;dezvoltarea ideilor de proiecte/acțiuni care vor fi cuprinse în Planul Local de Acțiune.

Tot acest întreg demers, de implicare a cetățenilor în construirea indicatorilor de bunăstare, se încadrează într-un proces de dezvoltare în România a 8 teritorii de co-responsabilitate. La bază se găsește o metodologie elaborată de către Consiliul Europei, metodologia SPIRAL.

În procesul de consultare au fost implicați peste 1400 de cetățeni din cele 8 orașe în care se derulează proiectul de la care au fost colectate peste 15.000 de criterii. Grupurile omgene din care aceștia au făcut parte au reprezentat diferite categorii socio-profesionale: tineri, studenți, persoane private de libertate, actori culturali, persoane defavorizate, antreprenori, familii afectate de fenomenul migrației, mame, persoane vârstnice, funcționari publici, romi, cadre medicale, cadre didactice, imigranți, persoane fără adăpost, copii, femei, bărbați, părinți/tutori ai persoanelor cu dizabilități, polițiști, reprezentanți ai Ong-urilor. Implicarea tuturor acestor cetățeni în demers a fost realizată cu sprijinul membrilor Grupurilor Locale de Acțiune a căror componență completă se poate consulta pe pagina web http://dialogsocial.cries.ro/prezentare-retea/ .

Informații suplimentare pe adresa de e-mail dialogsocial@cries.ro, respectiv, vizitând pagina web www.cries.ro sau pagina de Faceboook Teritorii de Coresponsabilitate.

Marian Tătaru
Asociația CRIES-Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidare