Acest site este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Indicatorii de bunăstare prin grila SPIRAL

Metodologia SPIRAL permite elaborarea conținutului unor indicatori de bunăstare pe baza consultării cu diferite categorii de cetățeni. Scopul elaborării acestor indicatori este ca aceștia să servească pentru analiza situației din orașul respectiv și astfel să fundamenteze un plan teritorial de co-responsabilitate, cu activități asumate de instituțiile publice, de societatea civilă și de cetățeni, pentru a răspunde cu adevărat nevoilor acestora.

Spre deosebire de abordările bazate pe modele teoretice ale bunăstării, validate ulterior statistic, sistemul de indicatori utilizat în metodologia SPIRAL este dezvoltat în mod inductiv, pe baza analizei și organizării răspunsurilor primite de la cetățenii implicați în procesul de consultare. Cetăţenii răspund la întrebările privind bunăstarea în mod liber, fără să fie orientaţi către grile prestabilite.  Metodologic, în urma experiențelor pilot din mai multe localități din Belgia (regiunea Walonia), Franța (Mulhouse și zona Parisului) dar și din Timișoara, s-a constatat că rezultatele pot fi analizate prin prisma unui set de 59 de indicatori, grupați în 8 familii.

Cele 8 familii de indicatori, identificate cu litere de la A la H, se referă la

-          Criterii individuale (A,D,F,G,H), dar și sociale (B, C, E)

-          Criterii materiale (A, B) și imateriale (C, D, E, F, G, H)

-          Criterii referitoare la impactul mediului asupra persoanelor (A, B, C, D, E, F) și criterii referitoare la impactul persoanelor asupra mediului (G,H).

Tabelul următor descrie sintetic conținutul fiecărei familii, indică numărul de indicatori din fiecare familie și redă poziționarea celor 8 familii de indicatori în raport cu tipologiile de mai sus:

În cadrul fiecărei familii, indicatorii sunt identificați cu litera corespunzătoare familiei și un număr alocat indicatorului. Fiecare familie are un indicator general X00. De exemplu, familia de indicatori C, privind relațiile cu și între organizații, cuprinde 6 indicatori:


C
Relaţii cu şi între organizaţii
C00 Relaţii cu şi între organizaţii în general
C01 Drepturi fundamentale / recunoaştere
Drepturile omului, drepturi sociale, statul de drept, recunoaştere de către stat, libertatea de exprimare
C02 Funcţionarea justiţiei
Justiţie, respectul legilor şi reglementărilor, tribunal, judecători, avocaţi, închisoare, sancţiuni, poliţie,.servicii de securitate
C03 Democraţie
Funcţionarea democraţiei, participarea la decizii şi evaluare, dialog între instituţii şi cetăţeni, sistem politic
C04 Transparenţă / comunicare
Comunicare realizată de instituţii publice şi private, coerenţă între promisiuni şi acţiuni, nivel de informare, libertatea presei, onestitate, calitatea şi comportamentul mass-media
C05 Organizare, gestiune, finanţe
Toate aspectele de gestiune publică a teritoriului şi de funcţionarea organizaţiilor, gestionarea banilor publici, reguli și proceduri administrative, impozite, corupţie, birocraţie, servicii publice
C06 Acces, informare, contacte
Primire, acces la informaţii, respect din partea funcţionarilor, facilitarea demersurilor administrative, servicii de informare

 

Între cele 8 familii de indicatori există o relaționare complexă, ilustrată de diagrama de mai jos ce conține și denumirile celor 59 de indicatori. Se poate observa că relațiile cu și între organizații au influență asupra accesului la mijloace de viață și a cadrului de viață, dar afectează totodată și relațiile în societate. Ele sunt la rândul lor afectate de atitudinile și inițiativele cetățenilor. Relațiile personale afectează echilibrul personal, care generează sentimente de bine sau rău, ce influențează atitudinile și iniţiativele cetățenilor.

Articol de Călin Rus