Acest site este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Interviuri cu participanți la procesul de co-evaluare

Pentru acest număr al newsletter-ului am realizat un interviu cu 4 participanți la procesul de co-evaluare, cărora dorim să le mulțumim:

- Conf.univ.dr. Cecilia Sirghie, reprezentant al proiectului “Plantele liberiene-resurse regenerabile strategice pentru economia Europeană” Universitatea Aurel Vlaicu Arad;

- Elvis Tudor, asistent social, Serviciul de Urgențe Sociale, Fundația Timișoara 89;

- Gabriela Cercel, reprezentant al proiectului Timp pentru Bunici, Asociația Comunitaria Pentru Viață Brașov;

- Silvia Cozmîncă, Preşedinte Asociaţia ART, Meşteşugurile Prutului Iași.

1. Din punctul dumneavoastră de vedere ca responsabil de proiect care a trecut printr-o sesiune de co-evaluare pe baza celor 59 de indicatori de bunăstare care credeți că este noutatea pe care o aduce acest tip de analiză?

Asistent social Elvis Tudor, Serviciul de Urgențe Sociale-Fundația Timișoara 89: Activitatea în cadrul Fundației Timișoara 89 presupune, cum e și normal, întâlniri în care evaluăm rezultatele muncii noastre pe diferite paliere. Trebuie să recunosc că la acest tip de analiză participăm doar noi angajații TM89. Referitor la noutatea adusă de sesiunea de co-evaluare pot spune că presupune un alt tip de obiectivare prin participarea deopotrivă a responsabililor de proiect și a beneficiarilor. Un alt lucru inovator este acela că evaluarea presupune un dialog deschis între moderator și intervievați, ceea ce face ca răspunsurile să fie cât mai autentice, necondiționate de întrebari închise sau semi-deschise. În final, acest tip de analiză cred că aduce un plus de informație, evaluarea fiind astfel mai aproape de realitatea din cadrul proiectului.

Manager de proiect Gabriela Cercel, Timp pentru Bunici – Asociația Comunitaria Pentru Viață Brașov: Noutatea ar consta în faptul că ai la dispoziţie o hartă a indicatorilor de bunăstare, mai exact poţi avea o viziune de ansamblu asupra impactului proiectului pe termen mediu și lung din această perspectivă. O privire exhaustivă, dincolo de cei 2-5 indicatori pe care îi poţi avea în vedere când scrii proiectul şi te gândeşti la impactul imediat asupra beneficiarilor coroborat cu obiectivele finantatorului.

Conf.univ.dr. Cecilia Sirghie “Plantele liberiene-resurse regenerabile strategice pentru economia Europeană” Universitatea Aurel Vlaicu Arad: Acest tip de analiză măsoară mai mult impactul social al proiectului, iar proiectul “Plantele liberiene-resurse regenerabile strategice pentru economia Europeană” are impact mai mult asupra competitivităţii economice.

Preşedinte Asociaţia ART, Silvia Cozmîncă, Meşteşugurile Prutului Iași: Noutatea, în opinia mea, este, pe de o parte, chiar analiza proiectului prin prisma celor 59 de indicatori de bunăstare construiţi împreună cu ieşenii, dobândirea unei imagini de ansamblu asupra proiectului, valorizarea impactelor pozitive şi limitarea impactelor negative, iar pe de altă parte, promovarea caracterului participativ al evaluării, prin implicarea atât a managerului proiectului, beneficiarilor dar şi a altor deţinători de interes în proiect.

2. Considerați că prin acest tip de co-evaluare a proiectelor/acțiunilor locale la care au participat deopotrivă și responsabilii de proiect și beneficiarii, imaginea de ansamblu pe care o aveți asupra proiectului dvs. s-a îmbunătățit, ați primit informații noi la care poate nu v-ați gândit până acum? Dacă da, ce fel de informații noi au fost puse în evidență prin procesul de co-evaluare?

Asistent social Elvis Tudor, Serviciul de Urgențe Sociale-Fundația Timișoara 89:

Da. Imaginea de ansamblu asupra Serviciului de Urgențe Sociale a căpătat o altă consistență, prin atingerea unui numar atât de mare de indicatori de bunăstare(50 din 59) Acest lucru mi-a dat de gândit și am deja câteva idei pentru viitor. Nu stiu în ce masura vor fi implementate însă aceste idei au apărut în urma co-evaluării.

Manager de proiect Gabriela Cercel, Timp pentru Bunici -Asociația Comunitaria Pentru Viață Brașov:

Am răspuns parţial anterior. Ai o perspectivă de ansamblu asupra impactului pe termen mediu şi lung, nu doar asupra beneficiarilor direcți dar şi asupra organizaţiei şi a comunităţii.

Conf.univ.dr. Cecilia Sirghie “Plantele liberiene-resurse regenerabile strategice pentru economia Europeană” Universitatea Aurel Vlaicu Arad:

Nu. La toate aceste aspecte ne-am gândit când am depus proiectul.

Preşedinte Asociaţia ART Silvia Cozmîncă, Meşteşugurile Prutului Iași:

Da, am regândit proiectul co-evaluat şi din alte perspective decât cele iniţiale, imediate şi vizibile în raport cu scopul şi obiectivele propuse. De exemplu, următorii indicatori:

C01 Drepturi fundamentale / recunoaştere, C02- funcţionarea justiţiei, E07 – echitate şi mobilitate socială, F01 – echilibru fizic şi mental, F04 – echilibru mental ⁄, emoţional, H05 – responsabilitate faţă de bunurile comune, H07 – dinamică, voinţă colectivă, toţi cu referire la impactul proiectului, în special asupra grupului țintă, dar si a factorilor decidenti din comunitate.

3. V-a ajutat sesiunea de co-evaluare să identificați anumite segmente din proiectul dumneavoastră care ar avea nevoie de o posibilă ameliorare? Ați identificat informații care v-ar putea fi utile într-un demers ulterior referitor la dezvoltarea proiectului?Dacă da, ce fel de informații?

Asistent social Elvis Tudor, Serviciul de Urgențe Sociale-Fundația Timișoara 89:

Pot spune că am știut că anumite segmente din cadrul proiectului au nevoie de îmbunătățire. În aceeași ordine idei pot spune că am identificat cu ajutorul acestei co-evaluări modalitatea prin care cel putin un segment poate fi ameliorat. Și este vorba de sustenabilitatea proiectului.

Manager de proiect Gabriela Cercel, Timp pentru Bunici -Asociația Comunitaria Pentru Viață Brașov:

Da. Un aspect negativ l-am identificat în ceea ce priveşte cererea pe piaţă a serviciilor noastre. Suntem o structura de economie socială nou înfiinţată, care oferă servicii de îngrijire a bătrânilor/bolnavilor la domiciliu. Oferim servicii contra cost, îngrijitorii fiind selectaţi din rândul persoanelor din categorii vulnerabile (femei victime ale violenţei, tineri dezinstitutionalizaţi etc.), însă şi majoritatea beneficiarilor solicitanţi ai serviciilor de îngrijire sunt în mare parte din categorii care nu dispun de fonduri prea mari. Este o provocare prin a încerca să păstrăm echilibrul între cerere şi oferta pe piata muncii adică între nevoile personalului şi oferta financiară astfel încât sistemul să funcţioneze şi să se autoîntreţină.

Conf.univ.dr. Cecilia Sirghie “Plantele liberiene-resurse regenerabile strategice pentru economia Europeană” Universitatea Aurel Vlaicu Arad:

Nu.

Preşedinte Asociaţia ART Silvia Cozmîncă, Meşteşugurile Prutului Iași:

Da, va fi un reper în posibila ameliorare a proiectului privind o serie de indicatori, cum ar fi :A08 – putere de cumpărare/ acces la finanţe, prin sprijinul constant aşteptat de la autorităţile locale şi a mediului de afaceri în finanţarea ediţiilor anuale ale proiectului, în scopul eliminării taxei de înscriere percepută elevilor; C05 – organizare, gestiune, finanţe, simplificarea administrativă în cazul acestui proiect anual cu finanţare locală.

De asemenea, vom avea în obiectiv activităţi mai susţinute pentru implementarea unor indicatori de bunăstare care în actualul proiect au fost numai partial atinşi, ca de ex.: E05 –echilibre economice, E08 – incluziune ⁄excluziune, F03 – utilizarea timpului şi echilibru între activităţi, F05 – spiritualitate şi religie și în special H02 – activități și inițiative private: prin îmbunătăţirea şi extinderea numărului de copii şi tineri care să aibă acces la cunoştinţe despre meşteşugurile tradiţionale din zona Moldovei obţinând, de la Primărie, un spaţiu dedicat pentru Asociaţia ART – Meşteşugurile Prutului în regim de comodat, cu titlu gratuit.

4. Care credeți că sunt limitele acestui tip de demers de co-evaluare a proiectelor, acțiunilor, politicilor locale?

Asistent social Elvis Tudor, Serviciul de Urgențe Sociale-Fundația Timișoara 89:

Limita? Nu știu. Nu îmi vine nimic în minte. Dacă există dorința de a schimba ceva în bine în cadrul proiectului la care lucrezi cred că este util acest proces de co-evaluare pentru că îți oferă o perspectivă mai largă asupra stadiului în care se află proiectul tău.

Manager de proiect Gabriela Cercel, Timp pentru Bunici -Asociația Comunitaria Pentru Viață Brașov:

Poţi să ai în vedere indicatorii de bunăstare însă nu întotdeauna finanţările existente care pot fi accesate pot acoperi totate obiectivele unui proiect/acţiune prin care să poţi atinge indicatorii. Faptul că anumite finanţări, dacă nu chiar majoritatea, impun stric anumite criterii destul de restrictive, te obligă să concepi proiectul astfel încât să te încadrezi în obiectivele lor (ale finaţatorului) încercând să le adaptatezi pe ale tale (ale proiectului sau organizaţiei) ceea ce nu întotdeauna va include 100% urmărirea unor criterii sau indicatori obiectivi şi adaptaţi nevoilor comunităţii

Conf.univ.dr. Cecilia Sirghie “Plantele liberiene-resurse regenerabile strategice pentru economia Europeană” Universitatea Aurel Vlaicu Arad:

Grila de evaluare (cei 59 de indicatori) este mai eficientă pentru proiecte gata încheiate ale căror rezultate au fost puse în practică, introduse în mediul economic.

În elaborarea unei grile pentru coevaluarea proiectelor de cercetare ar trebui implicaţi specialişti din toate domeniile majore pentru a se regăsi în grila de întrebări specificul şi etapele de realizare ale fiecărui proiect.

O astfel de grilă ar trebui să fie diferenţiată pe trei categorii:

  1. Pentru proiecte aflate în derulare când se coevaluează efectele anticipare ale proiectului (pozitive şi negative).

  2. Pentru proiecte încheiate de cel puţin 2 ani pentru a vedea în ce măsură rezultatele au dus la creşterea competitivităţii economice.

  3. Pentru proiecte de dezvoltare tehnologică aflate tot în derulare.

Preşedinte Asociaţia ART Silvia Cozmîncă, Meşteşugurile Prutului Iași:

Limitele acestui demers nou şi inedit – în opinia mea – stau în insuficienta cooperare dintre autorităţile locale – societatea civilă – instituţiile publice, în direcţia atât a derulării de proiecte în parteneriat, precum şi în comunicarea proiectelor pe care le derulează în comunitate prin intermediul tuturor canalelor de promovare, dar şi absenţa unei finanţări care să asigure formarea unei echipe de moderatori care să promoveze importanţa procesului de co-evaluare a proiectelor şi acţiunilor locale în vederea implementării celor mai adecvate proiecte pentru creşterea bunăstării comunităţii locale.

5.Credeți că prin participarea la aceste sesiuni de co-evaluare ideea de transparență organizațională are de câștigat? Dacă da, în ce fel?

Asistent social Elvis Tudor, Serviciul de Urgențe Sociale-Fundația Timișoara 89:

Transparența organizațională este esențială în cadrul sectorului în care activez. Consider că prin co-evaluare vizibilitatea organizației crește și astfel poate oferi o mai bună posibilitate de a accesa anumite fonduri. În ce fel? Persoanele / Firmele care doresc să sponsorizeze acest tip de activitate (serviciu social) doresc să cunoască ce se întâmplă cu fondurile/sprijinul pe care le oferă organizației. Poate mă repet dar co-evaluarea le oferă (persoane/firme) o imagine realistă multidimensionată asupra proiectului. Altfel zis, faptul că dai dovadă de transparență totală elimină suspiciunea că nu gestionezi corect fondurile alocate proiectului/ servicului social pe care îl furnizezi.

Manager de proiect Gabriela Cercel, Timp pentru Bunici -Asociația Comunitaria Pentru Viață Brașov:

Da, întrucat din câte am înţeles rapoartele de coevaluare sunt publicate pe un site al proiectului dv şi astfel oricine este interesat poate avea acces la informaţie, se poate inspira, se poate informa despre ce însemnă indicatorii de bunăstare Un alt aspect important este acela că organizaţiile care au avut proiecte coevaluate devin mai cunoscute în comunitate şi mai transparente (vizibile) în ceea ce priveşte activitatea proprie.

Conf.univ.dr. Cecilia Sirghie “Plantele liberiene-resurse regenerabile strategice pentru economia Europeană” Universitatea Aurel Vlaicu Arad:

Bineinţeles. Produsele organizaţiei ar avea mai mare vizibilitate, agenţii economici ar găsi noi modalităţi de îmbunăţăţire a afacerii.

Preşedinte Asociaţia ART Silvia Cozmîncă, Meşteşugurile Prutului Iași:

Prin co-evaluare, consider că fiecare organizaţie supusă acestui demers îşi poate reevalua şi cuantifica, contând pe obiectivitatea celor dinafara ei, punctele tari, punctele slabe în vederea planificării corecte a unei strategii organizaţionale co-responsabile şi a unui management integrat corespunzator cu scopul şi obiectivele sale, învăţând din experienţele existente la nivelul comunităţii ieşene.

6. Având în vedere că la aceste sesiuni de co-evaluare au participat diverși actori implicați în proiecte/acțiuni(responsabili, beneficiari, finanțatori) în ce fel credeți că-i responsabilizează acest fapt?

Asistent social Elvis Tudor, Serviciul de Urgențe Sociale-Fundația Timișoara 89:

Sesiunea de co-evaluare presupune interactivitate și asumarea unui rol activ(indiferent că ești beneficiar, manager sau finanțator) în cadrul proiectului. Responsibilitatea de a găsi soluții pentru ameliorare sau pentru dezvoltarea proiectului este a tuturor. Poate accentuez dar rezolvarea unei situatii nu ar trebui să depindă doar de o persoana . Co-responsabilitaea este un principiu activ.

Manager de proiect Gabriela Cercel, Timp pentru Bunici -Asociația Comunitaria Pentru Viață Brașov:

La noi, fiind la începutul activităţii au participat la coevaluare doar membrii echipei de implementare, urmând de abia de-acum încolo să ne selectăm beneficiarii şi restul personalului. Oricum în procesul de coevaluare am conştientizat cu toţii necesaitatea de a anticipa şi de a găsi soluţii pentru a evita impactul negativ al indicatorului care poate să aducă atingere iniţiativei private şi vizează sustenabilitatea chiar dacă acesta vizează mediul social iar ca structura e economie socială profitul rezultat se va reinvesti în activitatea propriu-zisă.

Conf.univ.dr. Cecilia Sirghie “Plantele liberiene-resurse regenerabile strategice pentru economia Europeană” Universitatea Aurel Vlaicu Arad:

Nu. În România doar banii îl responsabilizează pe om. Profitul rapid, mare, pe termen scurt este visul omului de afaceri român care nu este preocupat de investiţii în tehnologii inovative, de viitor.

Preşedinte Asociaţia ART Silvia Cozmîncă, Meşteşugurile Prutului Iași:

Managerului proiectului îi se oferă şansa unei cunoaşteri aprofundate a impactului proiectului şi corelarea acestuia cu indicatorii de bunăstare, precum şi posibilitatea de ameliorare a impactelor negative identificate; beneficiarii devin mult mai conştienţi de rolul lor în cadrul proiectului; proiectul supus procesului de co-evaluare oferă un set de informaţii utile în relaţia cu finanţatorul proiectului respectiv şi cu partenerii implicaţi. Prin publicarea Rapoartelor de co-evaluare şi chiar punerea lor în dezbatere publică, arătându-se comunităţii ieşene gradul de implicare a fiecăruia ( responsabil, beneficiar, finanţator), precum şi a autorităţilor locale, atunci, cred că responsabilizarea tuturor şi a fiecăruia în parte va creşte şi, poate, se vor regândi priorităţile comunităţii în funcţie de rezultatele acestui demers.

7. Cum credeți că pot fi folosite la nivel local rezultatele sesiunilor de co-evaluare?

Asistent social Elvis Tudor, Serviciul de Urgențe Sociale-Fundația Timișoara 89:

Indiferent dacă rezultatele sunt pozitive sau indică segmente de proiect care necesită ameliorare trebuie prezentate. Ele pot oferi comunității o imagine de ansamblu asupra unui proiect care influențează direct sau subtil viața comunității Mai mult decât atât oferă vizibilitate, și posibilitatea de afla că lângă noi se întâmplă ceva. Ceva bun desigur

Manager de proiect Gabriela Cercel, Timp pentru Bunici -Asociația Comunitaria Pentru Viață Brașov:Făcându-se cunoscute măcar la nivelul membrilor Grupului Local de Acţiune Braşov e posibil ca în interior sau în imediata vecinătate a organizaţiilor implicate să se găsescă modalităţi de susţinere comună a unor acţiuni care se dovedesc a avea impact în comunitate, fie şi doar prin promovarea lor constantă şi informarea beneficiarilor proprii..

Conf.univ.dr. Cecilia Sirghie “Plantele liberiene-resurse regenerabile strategice pentru economia Europeană” Universitatea Aurel Vlaicu Arad:

Rezultatele ar putea fi folosite pentru creşterea implicării autorităţilor locale-regionale în medierea relaţiilor dintre mediul academic şi cel economic sau pentru sensibilizarea firmelor de consultanţă spre atragerea de clienţi din mediul economic care să valorifice rezultatele inovative ale proiectului.

Preşedinte Asociaţia ART Silvia Cozmîncă, Meşteşugurile Prutului Iași:

Prin publicarea Rapoartelor de co-evaluare şi chiar punerea lor în dezbatere publică; promovarea proiectelor co-evaluate prin elaborarea unui Ghid de bune practici; implementarea acestui segment – co-evaluarea -, din procesul de planificare participativă, propus prin metodologia SPIRAL, în practica generală de evaluare a proiectelor.

Material realizat de către Marian Tătaru, cu sprijinul coordonatorilor locali, Aura Dvoracic, Camelia Bran și Iolanda Beldianu.