Acest site este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Itinerarii în metodologia SPIRAL: de la realitatea post-it-urilor la postarea realităţii

Proiectul Rolul dialogului social în dezvoltarea incluziunii sociale active coordonat de CRIES în parteneriat cu Platforma IRIS, Institutul Intercultural Timişoara, Asociaţia Serviciul APEL şi Reper 21 se află în prezent într-o etapă de sintetizare a datelor culese după prima rundă de întâlniri cu grupurile de cetăţeni. Conform metodologiei SPIRAL (care fundamentează teoretic acest demers) baza de date înregistrată prin mesajele obţinute la cele trei întrebări cheie (ce înseamnă, ce vă împiedică şi ce aţi face pentru a avea o viaţă bună) a fost prelucrată printr-un proces complex de postcodificare şi standardizare, rezultatele obţinute urmând a fi prezentate grupurilor omogene pentru validare (etapă aflată în derulare).

În urma derulării primei secvenţe de consultare a comunităţii au fost abordate în total 164 de grupuri, cumulând 15.354 de mesaje (răspunsuri la cele trei întrebări), cu o medie de 93.6 mesaje pe grup. Situaţia defalcată pentru cele 8 studii de caz analizate se prezintă astfel:

În procesul de post-codificare fiecare dintre aceste înregistrări (adică realitatea de pe cele 15.354 de bileţele) a fost încadrată în unul din cei 59 de indicatori, aferenţi celor 8 familii prestabilite în cadrul metodologiei, descrise în articolul pe această temă.
Încadrarea fiecărui criteriu din cele 15.354 de răspunsuri obţinute la prima rundă de întâlniri într-unul din cei 59 de indicatori este supusă în această perioadă unei verificări din partea aceloraşi grupuri de cetăţeni. În această a doua rundă de întâlniri se solicită participanţilor validarea încadrărilor (şi corectarea lor unde este cazul), soluţionarea enunţurilor ambigue, dificil de încadrat precum şi efectuarea completărilor necesare.

Pe baza datelor provizorii disponibile la acest moment (datele pe baza cărora au fost generate sintezele supuse evaluării) se pot calcula o serie de statistici care deşi nu confirmă matematic realitatea fiecărui oraş în parte oferă o serie de tendinţe interesante privind modalităţile prin care este înţeleasă şi dorită ideea de viaţă bună:

Conform acestei prezentări, pentru toate oraşele investigate, exceptând Cluj-Napoca, principala familie de indicatori prin care se defineşte ideea de „viaţă bună” este aferentă celei relative la a. acces la mijloace de viaţă urmată de h. atitudini şi iniţiative. Pentru Cluj frecvenţa cea mai ridicată este aferentă indicatorilor din categoria h. atitudini şi iniţiative urmată de a. acces la mijloace de viaţă. La acest nivel intermediar, se poate formula astfel o primă concluzie: pentru 7 din cele 8 studii de caz abordate, în definirea standardului de viaţă bună accentul se pune în primul rând mijloace de viaţă şi în al doilea rând pe atitudini şi iniţiative iar pentru un singur caz aceste 2 clase sunt inversate. În toate situaţiile cele 2 grupe de indicatori acoperă aproape jumătate din răspunsurile înregistrate (de la 45% în Braşov până la 58% în Iaşi), toate celelalte familii având o pondere semnificativ mai restrânsă.

Analiza distribuţiei frecvenţelor maxime pentru fiecare familie de indicatori relevă şi următoarea distribuţie:
- familia (a). acces la mijloace de viaţă a atins valorile maxime în Iaşi 38% şi Oradea 30,9%;
- familia (b). cadru de viaţă este punctată mai ales în Arad 3,9% şi Iaşi 3,7%;
- familia (c). relaţii cu şi între organizaţii este cea mai frecventă în Cluj-Napoca 16,2% şi Arad 12,7%;
- familia (d). relaţii personale a atins valorile maxime în Braşov 9,7% şi Sibiu 9,4%;
- familia (e). echilibru social se regăseşte mai ales în Braşov 14,7% şi Bucureşti 13,3%;
- familia (f). echilibru personal are cele mai ridicate valori în Timişoara 15,1% şi Braşov 13,4%;
- familia (g). sentimente de bine şi rău: Oradea 4,5% şi Braşov 3,9%;
- familia (h). atitudini şi iniţiative: Cluj-Napoca 27,4% şi Bucureşti 24,1%.

Se cuvinte menţionat faptul că toate aceste comparaţii între oraşele investigate sunt doar orientative şi nu pot fi susţinute statistic. După validarea încadrărilor pe criterii se va obţine o configuraţie finală a realităţii elaborate la acest nivel şi se vor efectua analize statistice mai detaliate pentru fiecare studiu de caz în parte. Pe baza datelor intermediare se mai pot detalia şi următoarele distribuţii a celor mai frecvenţi 10 indicatori:

Pe baza acestor distribuţii se poate constata că pentru toate cazurile studiate cel mai frecvent indicator este reprezentat de acces la finanţe (în unele cazuri având chiar o frecvenţă dublă faţă de cel înregistrat pe locul al doilea):

Procesarea în continuare a bazelor de date va permite elaborarea de analize mai detaliate în perspectiva cuantificării şi evaluării dimensiunilor bunăstării.

Articol de Bogdan NADOLU