Acest site este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Modele de bună practică în domeniul schimbului reciproc la nivel local: Banca timpului

Ce este Banca Timpului?

Banca Timpului , demers cunoscut ca și ”Schimb de Servicii”,  ”Schimb de Timp”  sau ” Timp Dolar” reprezintă un demers de economie alternativ mecanismelor de piață ce are ca monedă –timpul- acordarea de timp contra prestării unor servicii.

Demersul prezintă rădăcini din cele mai vechi timpuri însă consacrarea demersului din punct de vedere istoric îi aparține lui Josiah Warren ce detaliază mecansimele de funcționare în lucrarea ”Comerț Echitabil- O nouă dezvoltare a principiilor”  – 1852  (în engleză ” EQUITABLE COMMERCE - A New Development of Principles, 1852, pp.117).  Înaintea lui Josiah Warren, demersuri asemănătoare au fost realizate de către  Robert Owen în Aglia 1834 – ”Schimbul Național Echitabil al Muncii” (în engleză ”National Equitable Labour Exchange”)  sau cel inițiat de câtre  Pierre-Joseph Proudhon în 1848 prin care se propunea un model de plată informal.

Principiu de funcționare:

Demersul se bazează pe ceritudinea că fiecare om din comunitate este valoros și înzestrat cu mai multe calități. Aceste calități  pot contribui la găsirea unor  soluții la problemel locale și individuale altfel decât prin intermediul strict al relațiilor formale intermediate financiar. Mecanismul este simplu: oferirea de timp pentru desfășurarea  acțiunilor/activităților.

Modalitatea de plată nu mai este moneda financiară ci plata în unități de timp- de obicei în ore. Se oferă unității de timp pentru a ajuta pe cineva în comunitate iar persoana care oferă serviciul câștigă o oră credit (timp). Creditul este înregistrat la banca timpului din comunitate.  O banca de timp înseamnă o bază de date în care se ține evidența serviciilor realizate de către locuitori la nivel local

Valori:

  1. Calitățile sunt universale: fiecare om reprezintă o resursă – fiecare om deține cunoștințe, este înzestrat cu diverse calități, acestea putând fi folosite în scopul binelui comun;
  2. Calitate versus cantitate: în societate trebuie să se țina cont de anumite valori ce nu sunt luate în calcul de dezvoltarea economică: nevoia de creștere a copiiilor într-un mediu sănătos ( atât mediul familial cât și spațiul existențial, planeta Pământ), revitalizarea tuturor actorilor ce împart același spațiu local (vecinătatea);
  3. Reciprocitatea: creșterea gradului încrederii generale pentru obținerea binelui colectiv;
  4. Capitalul relațional- încrederea generală sporește stocul de capital relațional. Locuitorii ce se suțin reciproc creează rețele de susținere;
  5. Respect: orice interacțiune umană trebuie să aibă la bază respectul, fiind motorul toleranței.

Exemple de bună practică: Banca Timpului UK

Demersul ”Banca Timpului” poate fi folosit în orice acțiune cu profil social fiind sau nu susținute financiar:

  1. Proiectul ”Cares Together”  finanțat de către Big Lottery Fund derulat prin Banca Timpului UK  se adresează persoanelor cu probleme de sănătate ce suferă de izolare. Proiectul oferă servicii de mentorat în 70 de centre din Birmingham destinate adulților cu probleme de sănătate și pilotarea altor 300 de centre online.
  2. Proiectul ”Sholders to Sholders”: proiect de mentorat destinat bărbațiilor și femeilor ce au făcut parte din serviciul militar dar care suferă de anumite probleme mentale, ca de exemplu: anxietate, depresie, stress post-traumatic. Aceste afecțiuni pot avea consecințe grave asupra persoanelor, printe care sunt amintite: izolare socială, pierderea locuinței, incapacitate de a mai putea obține un loc de muncă.   Proiectul se desfășoară în două locații- Londra și Birmingham. Mentoratul are ca scop consilierea acestor grupuri vulnerabile pentru a putea recâștiga controlul asupra propriei vieți;
  3. Proiectul ”Future Together”  : proiect ce are ca scop dobândirea deprinderilor de a lucra cu calculatorul de către femeile musulmane;
  4. Proiectul ”Parents First” se adresează părinților oferind cursuri despre utilizarea calculatoarelor;
  5. Proiectul ”Refugees into Teaching” : se adresează refugiaților de pe teritoriul Marii Britanii în scopul integrării acestora prin calificare și  reconversie profesională.

Alte exemple internaționale

  1. Herencia (Spania) – proiect ”Banca Timpului” pilotat în cadrul serviciilor locale/ La această inițiativă poate participa orice persoană cu vârsta mai mare de 16 ani care este dispusă să ofere  timp și  cunoștințe celor din jur. Se formează un lanț informal de prestări servicii în care fiecare om va oferi și va fi beneficiarul unor servicii. Exemplul cel mai elocvent oferit de câtre autorități pentru a ilustra funcționarea acestui sistem este următorul: “Ruben imi repară mașina de spălat, eu ii dau lecții de limba spaniola Fatimei, Lourdes o însoțește la scoală pe fata lui Ruben.”.
  2. Banca Timpului ca serviciu oferit de către primăria din New York. Primăria din New York a lansat în anul 2010 serviciul ”Banca Timpului” în urma crize economice. Atfel a fost creată o bază online (http://www.nycservice.org/#s) prin care cetățenii erau invitații să se înscrie și precizeze aptitudinile.

Proiecte în Romania desfășurate atât ca schimb de servicii cât și ca Banca Timpului

  1. Proiect online: piața de schimb: http://www.piatadeschimb.ro/
  2. Banca Timpului Timisoara https://www.facebook.com/pages/Banca-Timpului-Timisoara/165116310287110, http://ro.wordpress.com/tag/banca-timpului/

Material realizat de Georgiana Păun, specialist relații publice.