Acest site este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Prezentare generală a metodologiei de co-evaluare

Co-evaluarea politicilor și proiectelor locale pe baza indicatorilor de bunăstare construiți împreună cu cetățenii face parte din procesul de planificare participativă, propus prin metodologia SPIRAL.

Pentru o mai bună poziționare a acestei etape în întregul proces, prezentăm pe scurt etapele principale ale procesului:

- constituirea Grupului Local de Acțiune și lansarea procesului de teritoriu coresponsabil;
- mobilizarea și implicarea cetățenilor în exprimarea criteriilor de bunăstare;
- construirea indicatorilor de bunăstare pe baza criteriilor exprimate de către cetățeni;
- identificarea principalelor direcții ale Planului Local de Acțiune plecând de la analiza globală a criteriilor de bunăstare exprimate de către cetățeni;
- co-evaluarea politicilor și proiectelor locale pe baza indicatorilor de bunăstare, identificarea unor propuneri de îmbunătățire a impactului acestora la nivel local;
- dezvoltarea Planului Local de Acțiune prin includerea unor inițiative, acțiuni, demersuri punctuale care pot fi realizate la nivel local într-o manieră coresponsabilă (presupune colaborarea între diferiți actori pentru împărțirea de resurse și creșterea impactului multi-dimensional al acțiunilor desfășurate);
- comunicarea Planului Local de Acțiune la nivelul comunității locale, în vederea identificării de resurse complementare GLA, care să permită creșterea impactului acțiunilor vizate.

 

Necesitatea co-evaluării: legitimarea și justificarea procesului

Dezvoltarea și progresul societal trebuie abordate într-o manieră holistică, care să permită evidențierea și potențarea legăturilor care există între diferiți indicatori de bunăstare. Acest aspect apare cu atât mai necesar cu cât înțelegem relațiile de interdependență care există între diferite tipuri de acțiuni.

Metodologia SPIRAL propune evaluarea unei acțiuni/proiect/politici din perspectiva a celor 59 de indicatori construiți cu cetățenii. Evaluarea se realizează într-o manieră participativă, prin implicarea unor actori diverși (manageri de proiect, beneficiari, finanțatori), purtând numele de co-evaluare.

Co-evaluarea unei politici/acțiuni/proiect din perspectiva indicatorilor de bunăstare permite identificarea aspectelor pozitive sau/și negative asupra bunăstării într-o manieră mai largă, oferind puncte de vedere ignorate într-o evaluare convențională.

În procesul de co-evaluare o acțiune specifică este trecută printr-o gamă diversă de indicatori, facilitând participanților la acest proces să înțeleagă și să evalueze un impact mai larg al acțiunii.

 

Mizele principale ale procesului de co-evaluare

Dintre principalele mize ale procesului de co-evaluare, amintim:

- creșterea impactului și a relevanței acțiunilor existente – co-evaluarea permite inițierea unor discuții despre modalitatea în care acțiunile sau proiectele implementate la nivel local pot să răspundă concomitent la mai multe nevoi, identificate în comunitate;

- valoarea multidimensională - văzut prin prisma indicatorilor de bunăstare, proiectul implementat nu este evaluat într-o formă standard, tradițională. Acțiunile și rezultatele sunt analizate din prisma a 59 de indicatori de bunăstare, oferind astfel o imagine holistică asupra demersului.

- împărtășirea cunosțiințelor – o evaluare inedită care pune accent pe diseminarea informațiilor, a experiențelor și a provocărilor dobândite în implementarea proiectului. Responsabilii proiectelor împreună cu beneficiarii împărtășesc viziunea lor despre proiect, despre posibilitatea reproducerii, despre necesitatea proiectului la nivelul comunității și despre posibilitățile de ameliorare ale proiectului;

- proiecte noi, inovatoare – co-evaluarea permite dezvoltarea unor idei inedite despre alte acțiuni care pot fi realizate la nivel local. Văzut ca un proces de maximizare a tuturor aspectelor pozitive și nu ca o sancționare a impactului negativ, co-evaluarea este o sursă veridică a unor idei de acțiuni care pot fi realizate;

Dintre avantajele co-evaluării reprezentate pentru inițiatorii și beneficiarii unui demers, reținem:

- oferă șansa unei cunoașteri aprofundate a impactului acțiunii sau a proiectului și corelarea acestuia cu indicatorii de bunăstare;

- oferă sugestii de ameliorare a impactelor negative identificate;

- crește gradul de implicare și responsabilitate a beneficiariilor față de acțiunea co-evaluată (creșterea gradului de conștientizare a rolului lor în cadrul proiectului );

- poate oferi un set de informații utile în relația cu finanțatorul proiectului respectiv și cu partenerii implicați.

Dintre avantajele co-evaluării reprezentate pentru comunitatea locală, reținem:

- cunoașterea proiectelor și acțiunilor locale care au impact foarte ridicat asupra unor indicatori de bunăstare și promovarea acestora ca exemple de bună practică;

- identificarea proiectelor și acțiunilor locale care au un important impact global (transversal, pentru mai mulți indicatori);

- identificarea unor idei de proiecte, acțiuni locale care pot fi realizate în vederea combaterii unor impacte negative identificate în procesul de co-evaluare;

- promovarea colaborării la nivel local și încurajarea unor demersuri co-responsabile, de creștere a impactului bunăstării la nivel local.

Pilotarea metodologiei de co-evaluare în premieră în România

În perioada mai-septembrie 2012, a avut loc pilotarea în România a metodologiei de co-evaluare. În acest demers au fost implicate peste 90 de acțiuni și proiecte locale, din cele 8 orașe implicate în proiect: Arad, Brașov, București, Cluj-Napoca, Iași, Oradea, Sibiu și Timișoara.

Acțiunile și proiectele co-evaluate au fost selectate de către membrii Grupurilor Locale de Acțiune ca fiind demersuri relevante pentru cele 8 comunități locale din prisma criterile de bunăstare exprimate de către cetățeni.

Pentru a vă forma o imagine completă cu privire la proiectele care au fost co-evaluate, vă prezentăm o centralizare a acestora sub formă de tabel, în materialul de mai jos. Totodată, în săptămânile viitoare, vor fi publicate pe situl proiectului www.dialogsocial.cries.ro rapoartele complete ale sesiunii de co-evaluare și rezultatele acestora, informații care sunt puse la dispoziția publicului larg cu acordul organizaților implementatoare.

Material realizat de Mihaela Vețan și Ramona Racoțea