Acest site este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Trei ani de comunicare a coresponsabilității sociale în presa din România

Iată-ne ajunși la sfârșitul unui proiect ambițios, în care am susținut dezvoltarea unor practici inovatoare în domeniul incluziunii sociale și a dialogului social între diverși actori ai societății, cu scopul de a construi o viziune împărtășită a bunăstării comunității. O viziune incluzivă, care se fundamentează pe un proces participativ de planificare colectivă a progresului social, în beneficiul fiecărui membru al societății. În cuvinte mai simple, ne-am străduit să gândim viitorul într-un mod care să nu lase pe dinafară categoriile marginalizate ale societății noastre. Ca să comunicăm activitatea complexă din cele 8 grupuri locale de acțiune dezvoltate în proiect, am vehiculat termeni importanți pentru identitatea demersului nostru, dar cu o foarte scăzută circulație în limba noastră curentă, precum incluziune socială, dezvoltare coezivă, responsabilitate copartajată, coresponsabilitate, bunăstare pentru toți, planificare concertată ș.a. Acest lucru nu ne-a facilitat de fiecare dată preluarea mesajelor de massmedia, dar în timp am reușit să dezvoltăm o relație de colaborare cu presa. Mulțumim și aici jurnaliștilor care s-au alăturat efortului nostru de a face mai ușor de înțeles munca uneori excesiv de tehnică implicată de proiectul nostru, precum și jargonul de care adesea am abuzat în comunicările publice.

Ce este responsabilitatea socială?

Teoria responsabilității sociale vizează o obligație etică pe care o are fiecare entitate, fie vorba despre indivizi sau cetățeni, fie despre organizații, de a acționa întotdeauna inclusiv în beneficiul societății în general. Putem încadra în categoria acțiunilor responsabile social pe care le putem avea, ca cetățeni, faptul că folosim cu moderație resurse limitate sau că stingem lumina când ieșim din camera de lucru sau scoatem din priză obiectele electrocasnice în perioada în care nu le folosim. Putem gândi o mare parte din acțiunile noastre conștiente în logica responsabilității sociale: utilizarea transportului în comun pentru a nu contribui la poluarea din orașe, achiziționarea unor produse din economia socială pentru a sprijini micii producători și integrarea economică și socială a persoanelor marginalizate, frecventarea unor magazine locale în detrimentul supermarketurilor, pentru a susține locuri de muncă mai bine plătite la nivel local și o rețea de distribuție a produselor mai ușor accesibilă, voluntariatul în beneficiul unor cauze sociale, donațiile pentru ONG-uri care luptă pentru combaterea sărăciei, discriminării, poluării mediului etc.

Din perspectiva unei organizații, responsabilitatea socială ia forma preocupării asupra diminuării impactului negativ al activității economice asupra societății. Deși suntem mai puțin obișnuiți să gândim o afacere sub aspectul costurilor sociale și a externalităților negative, adesea contribuția activității economice este de o complexitate mult mai mare decât ne lasă să vedem sloganurile corporațiilor sau imaginea de brand. Aproape fiecare activitate economică tinde să producă externalități negative considerabile, de la poluarea mediului (resurselor comune de apă, aer, ambient), până la deteriorarea condițiilor de viață a unor comunități afectate direct. Putem aminti aici încălcări grave ale drepturilor omului săvârșite de corporații multinaționale sau de subcontractanții lor, acte de corupere a autorităților politice și administrative din anumite zone de dezvoltare a unor proiecte economice de amploare, tratamente inechitabile față de angajați sau față de clienți ș.a.m.d.

În fapt, la fel cum avem o categorie de vegetarieni pentru care decizia categorică de a renunța la consumul de carne a avut loc după ce au vizionat scene înregistrate în abatoare, putem presupune că mulți dintre noi, cetățenii în ipostază de consumatori, ne-am modifica drastic comportamentul de consum odată ce am avea acces la realitatea dură din spatele produselor pe care le achiziționăm adesea pe baza unor criterii subiective.

 

Ce este coresponsabilitatea socială?

Coresponsabilitatea socială este un termen greu de comunicat și un concept puțin vehiculat în România. De fapt, putem afirma că este un concept recent și inovator în Europa, fiind corelat cu o nouă etapă în evoluția democrațiilor de pe vechiul continent, una în care cetățenia participativă explorează noi forme de participare politică a membrilor unei comunități în procese de planificare a dezvoltării la nivel local și regional.

Coresponsabilitatea socială presupune o formă de cooperare între cetățeni, autorități locale și alți actori cointeresați (stakeholders), în vederea asumării de fiecare parte a unei părți a responsabilității față de societatea în care activează.

Pentru a permite dezvoltarea responsabilităţii sociale partajate, toţi actorii – cetăţenii, actorii politici, societatea civilă, întreprinderile, mass-media – trebuie să recunoască necesitatea de a acţiona într-o manieră responsabilă şi de a contribui la sensibilizarea societăţii cu privire la tematica responsabilităţii sociale partajate (sau coresponsabilităţii sociale):

  • Cetăţenii trebuie să îşi dezvolte un sentiment de apartenenţa la comunitate, să fie încurajaţi să se implice în viaţa comunităţii, să li se asigure instrumentele necesare pentru a-şi putea asuma responsabiltatea în cadrul comunităţii în care trăiesc. Capacitatea de acţiune a cetăţenilor depinde într-o mare măsură de dispozitivele create de către actorii instituţionali (în absenţa acestor dispozitive nu putem aştepta ca cetăţenii să îşi asume responsabilităţi).
  • Autorităţile publice trebuie să gândească o paletă de instrumente participative, pentru diferite niveluri de intervenţie. Acestea implică schimbul de informaţii şi de păreri (de exemplu: întâlniri publice, forumuri, grupuri şi comitete) pentru a implica cetăţenii în determinarea de priorităţi de acţiune şi punerea acestora în aplicare.
  • Întreprinderile trebuie să fie conştiente că deciziile economice au repercursiuni asupra vieţii unor oameni care nu sunt implicaţi în luarea deciziilor şi trebuie să identifice instrumente de remediere a acestor situaţii.

 

Primii pași către coresponsabilitate socială

În mod fericit, coresponsabilitatea socială se corelează cu o nouă etapă în evoluția democrațiilor contemporane. Cetățenii nu mai reprezintă doar masa de manevră a politicienilor în timpul campaniei electorale, ci prin organizare și activarea unor comportamente de coresponsabilitate socială, ei devin un actor cu greutate al vieții unei comunități. Acest deziderat implică însă modificarea perspectivei generale asupra participării cetățenești și ajustarea unor mecanisme insuficiente care există astăzi sau chiar dezvoltarea unora noi, novatoare, capabile să facă față dezideratului de a crește gradul și calitatea participării cetățeanului în viața comunității sale. La nivel local și regional se impune construirea unor platforme pentru participare cetățenească, precum și pentru dezvoltarea practicilor de coresponsabilitate. Astăzi, în Europa, dar și în alte părți ale lumii, tot mai mulți cetățeni demonstrează că sunt pregătiți să își asume un nivel ridicat de responsabiltate, atât individuală, cât și în calitate de actori în mecanisme coresponsabile de planficare a dezvoltării locale.

Pentru a crește șansele unor dinamici de coresponsabilitate în România, am lucrat timp de 3 ani la dezvoltarea unor proto-structuri sociale pentru un deziderat de termen mediu: Teritoriile de Coresponsabilitate. Aceste teritorii se dezvoltă în geografia unor structuri administrative (municipalitate sau ansamblu de municipalităţi)  în care este demarat un proces de dezvoltare a unor noi forme de coresponsabilitate a actorilor colectivi şi a cetăţenilor pentru asumarea schimbările necesare în vederea asigurării bunăstării tuturor, inclusiv a generaţiilor viitoare, într-o manieră inclusivă şi echitabilă. Scopul general al teritoriilor de coresponsabilitate este dat de o dezvoltare incluzivă a societăților contemporane, subordonată unui deziderat de bunăstare colectivă. Asumăm prin această viziune că nu orice tip de dezvoltare este dezirabil, iar cu cât progresul unei comunități se face cu costuri sociale ridicate și adâncește polarizarea existentă în cadrul unei societăți, cu atât mai iresponsabilă este aceasta.

În intervalul de derulare a proiectului Rolul dialogului social în dezvoltarea incluziunii sociale active am vizat o comunicare publică prin care să facem cunoscute atât obiectivele și acțiunile noastre, cât și filozofia generală a demersului. Într-un context marcat de criza socio-economică globală, ne-am propus să dezvoltăm o nouă temă în discursul public din România, cea a coresponsabilității sociale. Cum activitatea Grupurilor locale de acțiune s-a derulat în 8 orașe importante ale României (Arad, București sect.1, Brașov, Cluj, Iași, Oradea, Sibiu, Timișoara), comunicarea de proiect s-a pliat pe specificul și pe prioritățile comunităților locale.

Asociația Cries şi-a găsit periodic spaţiu în paginile mijloacelor de informare, în timpii de emisie ai posturilor TV şi radio. Mass-media a răspuns constant la solicitările organizației, frecvenţa comunicatelor de presă şi a informațiilor despre activitatea în cadrul proiectului  fiind relevantă.

Pentru mai multe informații puteți consulta o selecție de articole din presa scrisă și audio-vizuală la pagina http://dialogsocial.cries.ro/presa/.

Publicaţii și organizații care au mediatizat demersul nostru:

România Pozitivă, Comunicate Media, Ziua De Vest, Timișoara Express, Ora de Timiș, Ziare Timișoara, Actualități Arad, CSR Media, Al 3-lea Sector, Presa Online, Știri Azi, Realitatea.net, Știri Timișoara, Timișoreni.ro, Tion, Bihon, Aradon, Opinia Timișoarei, Ziare pe net, Adevărul, Ziare live, ArQ, Ziare.com, Glasul Aradului, Arad Reporter, Stiri ong, Orașul meu, Actualități Arad, News Ar.ro, Tribune, PubliQ, Eco Magazin, Bihoreanul, Institutul de Economie Socială (IES).

Posturi TV: TVT 89, TeleEuropa Nova Timișoara, TVR Timișoara, Digi24Timișoara, Prima Tv, ProTv.

Posturi Radio: Radio România Actualități şi Radio România Timișoara.

Parteneri media: TVR Timișoara, Radio România Timișoara, Orașul Meu, Institutul de Economie Socială (IES), Al 3-lea Sector, Ziua de Vest, Ora de Timiș, Stiri Ong, Timisoara Express.